Parcul Natural Monasterio de Piedra

Parcurile sunt locurile mele preferate, in special cele care respecta natura si nu contin beton si alte "modernizari" care sa le ia din frumusete. Un astfel de parc este Parcul Natural Monasterio de Piedra (zona protejata din Aragon), in care am petrecut o zi intreaga parcurgandu-l fara ca macar sa obosesc macar un pic. Asa ca despre aceasta locatie vreau sa va povestesc astazi, pentru ca, gandindu-ma intr-un moment al zilei la ceva linistitor, mi-am amintit de acest loc...

Dupa denumire ati ghicit, este in Spania. Daca va setati GPS-ul din Madrid catre Zaragoza (pana a junge in Zaragoza), il veti gasi negresit. Este un indicator pe partea dreapta pe care sta scris :Monasterio de Piedra.

Odata ajunsi am lasat masina intr- o parcare foarte mare, dar pe care am gasit-o aproape goala. Se pare ca nu multi oameni stiu de acest loc. Un bilet de intrare a fost 12,50 Euro, iar in acest pret intra si un spectacol in aer liber cu pasari rapitoare. (interesati-va la ce ora este urmatorul spectacol pt ca ar fi bine sa nu-l ratati). 

Orarul in care se poate vizita parcul este de la 9 dimineata la 8 seara.

Imediat cum am intrat pe poarta, am fost intampinati de o bufnita mare, cu niste superbi ochi de chihlimbar. Echipata cu manusa, aceasta mi-a stat pe brat si am facut o fotografie de bun venit (pe care am putut-o achizitiona la plecare, insa numai pt ca am vrut).

http://www.monasteriopiedra.com/plano-interactivo-itinerario-parque

zona spectacol "Zborul pasarilor rapitoare"

Apoi, pentru ca tocmai ce se apropia ora pt spectacolul cu pasari rapitoare, ne-am indreptata catre luminisul unde avea sa inceapa spectacolul. In itinerariul interactiv de mai jos, locatia este la punctul 29, destul de aproape de intrare.

Aici am avut ocazia sa vedem diverse specii de pasari rapitoare, printre care: vulturi, soimi, bufnite -  sa aflam ce obiceiuri au, cum vaneaza, ce aptitudini extraordinare au, si mai ales, sa le vedem atat de aproape, pentru ca zburau razant din varful cerului catre sol apoi peste capetele noastre.

Am fost instruiti ca atunci cand acestea coborau in zbor sa nu tinem mainile ridicate si, bineinteles sa nu ne alarmam daca vor fi extrem de aproape de noi.

Vulturului furacios nu prea-i place de exemplu sa isi iroseasca energia vanand. Este mult mai usor sa fure hrana altora. Si mai este si un bun alergator. Foarte haios a fost sa vad pentru prima oara cat poate un vultur sa fuga de repede folosindu-si numai picioarele, a caror musculatura este dezvoltata deosebit!



vulturul "american"



soim aparandu-si prada de inamici



Soimul m-a impresionat insa cel mai mult cu o viteza de reactie extraordinara, de numai cateva miimi de secunda. Astfel, un soim, atunci cand observa o prada, se lasa intr-un picaj razant, ca numai la un metru de sol sa revina in pozitia de zbor si sa treaca pe langa capetele noastre cu peste 100 de km/h. Asta DA abilitate!!!

Dupa terminarea spectacolului am pornit hai-hui prin parc, iar la fiecare pas am intalnit cascade minunate, susuratoare, unele mai mici, altele mai mari, unele mai calme, altele mai inspumate, insa toate erau deosebite, toate ne incarcau cu o energie extraodinara. Sincer, am simtit ca ma aflam intr-un loc unde orice am fi facut si oricat am fi mers pe jos, niciodata nu am fi obosit. Iar linistea din jur era magnifica. Nu se auzeau decat pasii nostri pe tarana, pasarile ciripind in copaci si susurul apelor. Cuvintele erau de prisos, puteam comunica numai prin zambete pentru ca frumusetea locurilor ne lasase practic muti.

Cascada Trinidad

Baile Dianei



Cascada Caprichosa

Cascada Frasinilor

Cea mai inalta dintre cascade este Cola de caballo- in traducere "Coada de cal" (nr 18 pe harta interactiva). Aceasta adaposteste in spatele ei o pestera albastra, in ale carei ape innoata nestingheriti pastravi voiosi. Pentru a ajunge la ea trebuie sa parcurgem cateva tuneluri si sa coboram prin ele, insa peisajul este de vis!

In spatele cascadei Cola de Caballo descoperim o alta fata a acesteia....

Sentimentul de libertate nu a fost niciodata resimtit mai puternic decat in acest loc!

Iar pestera din spatele cascadei ne-a purtat intr-o cu totul alta lume...

Pestera Iris din spatele cascadei Cola de Caballo

Ne-am continuat apoi drumul prin parc si am intalnit o fantana ascunsa de vegetatie, din care am baut

Am lasat in ruma cascadele pentru a ne indrepta de data aceasta catre un lac cu suprafata de oglinda numit chiar Lago del Espejo (nr 20 pe itinerariul interactiv). Luciul lacului chiar era oglinda cerului si a copacilor si stancilor ce-l inconjurau dragastos.

Un lung pod plutitor ne-a ajutat sa trecem dincolo...

Peisajul aici este la fel de incredibil si minunat precum au fost cele ale galagioaselor cascade, numai ca aici domnea o liniste desavarsita...

Ceea ce pot sa va mai povestesc despre acest parc este ca mai exista si un centru de piscicultura, in principal am observat pastravi normali si somonati, pe care i-am hranit cu smochinele care era cazute pe jos.

 Desi parcul este natural, in fiecare loc se gaseau cosuri de gunoi incapatoare, si ca din ora in ora dadeam de cate o toaleta coheta si foarte curata. Plus ca exista si cateva locuri de popas, cu tarabe rustice construite din lemn, unde oricine isi putea potoli foamea, setea contra cost, sau putea savura o inghetata. La iesire am aflat ca exista chiar si un hotel al parcului, care dinafara arata foarte frumos si rustic.

Tot la iesirea din parc intalnim o terasa unde se pot savura cafele sau horchata, si un magazin de suveniruri, de unde va recomand dulciurile artizanale aragoneze- o minunatie!, ciocolata si vin, fabricate la Manastirea de Piatra (da, chiar este o manastire acolo!)

Read More

Revolta din Romania - articol din The Economist

"Mamaliga nu explodeaza" spune zicala pe care romanii o folosesc pentru a descrie atitudinea de resemnare tipica pentru tara. Insa saptamana aceasta ceva a cedat sub presiune. Mii de oameni au luat cu asalt strazile din Bucuresti si alte inca 40 de orase, eliberandu-si furia datorata incompetentei evidente a conducatorilor de a trata problema crizei economice a Romaniei.

Centrul Bucurestiului a fost lovit de violente la un nivel cum nu s-a mai vazut de douazeci de ani. Traian basescu, presedintele de centru-dreapta, este tinta principala a furiei protestatarilor. S-a scandat "IESI AFARA JAVRA ORDINARA!", in timp ce aruncau cu pietre luate din trotuar si fumigene catre jandarmi. Tunurile cu apa si gaze lacrimogene s-au folosit pentru a dispersa multimile.

Saizeci de persoane, printre care cativa ofiteri de politie, au fost raniti in timpul conflictului. Seful politiei a recunoscut ca ofiterii sai s-ar putea sa fi fost un pic prea zelosi cateodata. Mai devreme astazi, Emil Boc- primul ministru, a condamnat violenta insa a recunoscut ca masurile de austeritate ale guvernului sau au "adus poporului greutati".

Declansatorul iminent al revoltelor a fost demisia lui Raed Arafat, un oficial popular din cadrul Ministerului Sanatatii, care a renuntat la functie in urma unui moment discordant avut cu Basescu, legat de un set de reforme controversate aplicabile sistemului sanatatii. Boc a propus acum revizuirea planurilor, incercand o reconciliere cu dl Arafat.

Medicul de origine palestiniana care a emigrat in Romania in anii '80, a contribuit la infiintarea unui sistem profesional medical de urgenta. Acesta nu a fost de acord cu o propunere a guvernului de a privatiza acest sistem, ca parte a eforturilor de reducere a cheltuielilor publice. " Nu vom avea parte in mod automat de calitate odata cu privatizarea. Pentru pacient sistemul va fi mai slab" a spus Arafat prezentandu-si demisia. Cu o zi inainte Basescu l-a facut pe mincinos pe dl Arafat la televizor, adaugand ca acesta are opinii de stanga.

Basescu este bine cunoscut pentru stilul lui aprins, lipsit de diplomatie. Totusi, vineri, cand demonstratiile pasnice pro-Arafat s-au raspandit in toata tara, acesta a solicitat guvernului sa retraga proiectul de lege din domeniul sanatatii. El a acuzat de "manipulare prin mijloace media" si nu s-a putut abtine sa nu observe sarcastic ca "sistemul de urgenta functioneaza perfect".

Opozitia Social-Liberala (USL) a solicitat alegeri anticipate "intr-o tara ce pare a fi una non-guvernamentala", inainte de data programata in noiembrie. Liderul opozitiei, Victor Ponta, i-a oferit chiar dlui Arafat o functie intr-un viitor guvern USL. Insa dl Arafat a mentionat ca nu doreste sa reintre in politica. El a cerut protestatarilor sa se abtina de la violente si sa reziste "manipularilor" venite din partea politicienilor.

Ce urmeaza? Protestele violente inerente sunt dificil de prezis. Insa Cristian Parvulescu de la Pro-Democratia, un respectat expert din Bucuresti prezice ca aceste revolte ar putea darama guvernul.

Sursa: The Economist, 16.01.2012

Read More

Muzeul de ceara din Madrid

Asa cum Londra are faimosul Madame Tussauds, si Madridul are propriul sau Museo de Cera, in atmosfera caruia va voi invita astazi sa ma insotiti. Este un loc minunat pe care il puteti vizita impreuna cu prietenii sau cu familia. Acest muzeu a fost infiintat in anul 1972 si de atunci colectia de exponate creste..si creste..de nu se mai opreste!

Aici veti gasi reproducerile unor personalitati si personaje din diverse domenii: sportivi, personaje din carti si filme de groaza, personaje din desene animate, artisti, oameni celebri ai istoriei, oameni de stiinta si scriitori, actori de film, cantareti celebri.

Prima sala in care pasim este cea istorica, unde ne intalnim cu imparatul roman Traian, regina Cleopatra si diversi sultani.

Pe langa maiestria lucrarilor in ceara, este de apreciat foarte mult si decorul specific fiecarui personaj sau fiecarei ere, care chiar a reusit sa ma transpuna in acele vremuri.

                             Imparatul Traian

In mod deosebit mi-a placut decorul din zona arabilor si sultanilor, cu azulejurile specifice constructiilor lor. Chiar m-am simtit ca in Persia, ma asteptam sa il vad pe print facand un wallrun pe langa mine :)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De aici am continuat spre aripa dedicata lumii bune, roialitatilor si printilor.

Pe langa uimirea si incantarea mea, in aceasta aripa am apreciat cel mai mult frumusetea si detaliul costumelor de epoca. Cata munca trebuie sa fi fost depusa pentru a creea astfel de minunatii!

M-am inclinat in joaca in fata nobilimii si, inainte de a trece mai departe, mi-am imaginat pentru o clipa ca sunt o mare ducesa , senzatia balului, si am dansat vals cu un partener invizil.

Oare ce ma astepta in camera urmatoare?








Scene minunate din istoria indepartata a Spaniei, de pe vremea cand Cristofor Columb a descoperit Americile.

De pe vremea cand spaniolii au cucerit poporul mayas, si au adus de acolo boabele de cacao, din care au inceput sa fabrice...ciocolata calda! YUM! Asta pentru ca mayasii faceau din ele numai o bautura alcoolica prin fermentare. Si le mai foloseau, atentie, ca moneda de schimb! Clar ca nu stiau ce era bun! Gluma sau nu, boabele de cacao aduse de la mayasi au ridicat Spania pe noi culmi ale comertului!!!

Nu mica mi-a fost mirarea sa ii intalnesc aici si pe Romeo si Julieta, nu in niste circumstante prea fericite, ce-i drept....

Am vazut si o corida, cu final mai putin fericit. Nu pentru taur, ci pentru toreador, pe care mandria l-a cam orbit! la proriu! Sau a fost taurul? Voi decideti

Este vorba despre vestitul toreador Manuel Rodriguez, supranumit "Manolete", care a fost ranit in mod fatal in Plaza de Linares in anul 1947.

Despre Manolete s-a tras chiar si un film artistic in care joaca Adrien Brody impreuna cu Penelope Cruz, pe care va recomand sa-l vizionati. Singura diferenta (majora) fata de realitate a reprezentarii in ceara, este ca lui Manolete nu i-a fost strapuns ochiul, ci pulpa interioara, iar moartea i-a survenit datorita pierderilor masive de sange prin artera femurala.

Apoi m-am intalnit cu Einstein in biblioteca...

Nu am putut sa ma abtin si am facut asa...un chit-chat, despre timp si despre timpuri, despre lumina si despre atractie...magnetica.

In fond, de cate ori ai acazia sa intalnesti un geniu?

I-am spus ca acum timpul se scurge mult mai repede si mi-a suflat un secret pe care nu pot sa vi-l spun pentru ca...este secret! deci nu pot! nu mai insistati!

L-am lasat apoi pentru ca devenise cam morocanos. Nu stiu ce carte spunea ca nu gaseste si o cauta tocmai de dimineata. Chiar nu as fi vrut sa ma roage sa-l ajut, asa ca...tiptil...tiptil...m-am evaporat in spatiu..si timp.

Sa-mi bag nasul in carti prafuite era ultimul lucru pe care mi l-as fi dorit...ar trebui sa-si angajeze o manejera, zau!





Ca tot veni vorba de magnetism, am observat ca insotitorul meu drag disparuse de langa mine. Unde? In zona starurilor din sport! Mai precis din fotbal. Zidane exercita se pare o atractie magnetica deosebita asupra lui, asa ca a trebuit sa-i trag in poza. Apoi cu David Villa si Andres Iniesta...

 

Nu era insa singurul afectat de atractia magnetica. George Clooney m-a abordat spunand ca are nevoie de o partenera pentru un film extraordinar, cu un buget nelimitat. A facut cativa pasi impreuna cu mine, incercand sa ma convinga. Dar eu: NU si NU! :)

Chiar si Jack Sparrow era pe acolo ...Tare vorbaret! Ne-a spus chiar si unde ascunsese comoara.  Insa cu o conditie!  Sa nu "parlim" si altora!

Programul de vizitare este de luni-vineri intre 10-14:30 si 16:30-20:30, iar sambata, duminica si de sarbatori de la 10-20:30 fara pauza de dupa-masa, iar taxa de intrare este 16 euro/adult si 12 euro/copii.

Pe langa vizita muzeului, mai este inclus in  pretul biletului si o calatorie cu trenul groazei. Din pacate nu am reusit sa facem o plimbare cu el, dat fiind ca am vizitat muzeul intr-una dintre zilele saptamanii, si pana sa facem respectiva calatorie s-a intrat in pauza de dupa-masa si aia a fost!

Si cu asta, basta! V-am pupat pe palarie!

Read More

Golfuletele Mallorcai, perfecte pt snorkeling

Song_1_Title

Din calatoria in insula mi-au ramas cel mai aproape de inima golfuletele, numite in catalana "calas", asa ca despre ele va voi povesti in aceasta seara.

Unele dintre ele sunt locuri salbatice pline de farmec, altele mai vizitate, insa toate au in comun apa de o claritate extraordinara si pestii care vin prietenosi sa te salute. Cum le-am descoperit? Din instinct. Asta pentru ca la receptie, cand am intrebat la consierge ce plaje ne-ar recomanda, pe primul loc ne spusesera sa vizitam Es Trenc. Ceea ce am si facut, insa nu a fost exact ceea ce ne asteptam: prea multa lume, apa nu asa de albastra cum ne inchipuiam si multe scoici aduse la mal si lasate acolo sa putrezeasca.

Ce era de facut?  Ne-am inarmat cu o harta a insulei, si cu ajutorul prietenului nostru gps-ul, am pornit in alta directie.  Plaja Es Trenc este undeva in sudul insulei, insa cel mai sudic punct este Cap de Seis Salines. Catre el am pornit. Si uitandu-ne pe harta am observat ca dispre sud spre est, toata coasta Mallorcai era brazdata de golfulete. Cat de multe? Foarte multe, mai precis 42 numai pe partea de est!!!Sunt si in nord insa mai putine, in jur de 10-15. OAU! am zis eu, aici este de noi, pe coasta de est.

Prima oprire am facut-o la Cap de ses Salines, dupa cum am spus, pt ca acolo aparea pe harta "mirador", adica loc cu priveliste deosebita. Si deosebita era intr-adevar! Stancile sunt aproape de nivelul marii si de o culoare usor rosiatica, deosebita, care contrasta fenomenal cu verdeata de ici-colo si cu albastrul deshis al marii. Aici foarte multe "constructii", adica pietre puse de turisti unele peste altele gen turnulete. Am costruit si noi turnuletul nostru mai mare si mai cu mot! La sfarsit, cand i-am facut o fotografie pentru posteritate, mi-am dat seama ca semana cu un om!

De aici, am pornit catre stanga, urmarind un petec de mare de un albastru ireal ce se vedea nu foarte departe. Din cauza fluzului si refluxului, aici "drumul" pe care mergeam, format din stanci, era ros de apa sub forma de ace groase. Cu piciorul gol nu se putea inainta.

Cand am ajuns, tot golfuletul acela minunat ne apartinea. Eram numai noi si cu el. Si am profitat de ocazie asadar pt a innota precum delfinii :)

Desi in ziua aceea de dimineata a fost putin innourat, aparatul foto nu a putut surprinde mereu culoarea apei, insa cum a iesit soarele am profitat de ocazie si am capturat-o. Am ramas aici toata ziua. Golfuletul era numai al nostru, si nu ne-am indurat sa-l parasim prea devreme. Ne balaceam precum delfinii, iar apoi ne intindeam la soare precum soparlele, pe un petec maricel de roca neteda, fara ace, pe care tot golfuletul ni l-a dat in dar.

Din pacate, in ziua aceea nu imi achizitionasem inca echipament de snorkeling, si mi-a parut rau, pt ca vedeam pestii pe langa mine, si tare as fi vrut sa ii observ mai bine fara sa ma usture ochii. Insa imediat a doua zi am facut-o: pentru numai 10 euro aveam deja ochelari si tub ca sa patrund in lumea lor.

Urmatorul golfulet este unul cu ape inca si mai clare, si mai albastre. Al meu l-a observat intr-o seara cand mergeam cu masina catre Cap de Formentor (nord) pentru a admira apusul, si mi-a atras atentia. Chiar si de la inaltimea considerabila a drumului catre Formentor, apa avea o culoare ireala. Am stiut atunci ca trebuie sa gasim o cale catre acel loc a doua zi. Chiar si daca ar fi trebuit sa coboram printre stanci! Ceea ce am si facut! Aceasta este Cala Figuera.

Cala Figuera din apropierea Capului Formentor, pt ca mai exista pe harta o Cala Figuera pe costa de est in apropiere de Cap des Moro. Am setat ca preferinta locatia pe gps iar a doua zi am pornit sa o "cucerim".

O sageata simpla de lemn arata undeva inafara drumului catre Cap Formentor, spre stanga. Dam de o pacare micuta, cu cateva masini si scutere. HOPA! zic, mai sunt nebuni ca noi pe aici. Si da, incepem sa coboram atent si incet printre bolovani si iarba inalta.

Cobarasul a fost voios, caci jos ne astepta dragutul de golfulet.

Aici am trait pentru prima oara experienta snorkelingului, de aceea mereu imi voi aminti de acest loc. De cum am ajuns, m-am echipat si am patruns in lumea pestilor. Era o zi foarte insorita. Am privit zeci de minute cum razele soarelui dansau intr-o plasa de lumina pe nisipul de pe fundul marii, cum innotau oamenii din jurul meu, atat de suav si de minunat isi miscau picioarele incat parea niste pesti, nicioadata nu am crezut ca noi oamneii, innotam atat de frumos!

Insa cel mai mult mi-a placut sa alerg pestii, desi nicioadat nu-i puteam prinde :). In acest golf am intalnit cel putin 10 specii de pesti, pe unii i-am recunoscut, pe altii nu. De exemplu am vazut dorada si calcani micuti ce ieseau din cand in cand din nisip, am vazut pesti "zebrati" cu dungi subtiri orizonatale de culoare portacalie si albastra, sau altii cu dungi mari verticale, galbene si negre. Altii micuti, negri si cu coditele ciudate. Altii care imi pareau complet de argint in lumina soarelui. Mi s-a parut minunat ca veneau foarte aproape de mine, unii chiar ma ciupeau de picioare! Si mai minunat mi s-a parut cum se hraneau. Pasteau alge in carduri, ca niste vacute.

Eu, snorkeluind in departare...

...si in apropiere.



Recunosc ca nu prea am iesit din apa foarte des atunci. Chiar ma asteptam sa-mi fi crescut branhii, insa, in loc, m-am ales cu dosul ars de soare si cu o usoara insolatie care a ingreunat urcusul pentru a ajunge in parcarea de sus. Insa totul a meritat.

O alta cala frumoasa este Cala Moralda, situata putin mai sus de Porto Cristo. Peisajul aici este superb, si este un loc de unde curajosii se aruncau in apa de pe stanci. Tot aici sunt niste casute deosebite care au o vedere extraordinara spre mare. 



De aici am pornit mai sus, catre Cala Millor.



loc tocmai bun de snorkeluit

Si pentru final,  sa vedem niste curajosi facand cliffjumping



Read More