Pana la Pestera Dimbovicioara si inapoi...

A trecut ceva timp de la ultima iesire la munte... Si cum s-a ivit si o ocazie, hop si noi. In prima zi, sambata, am avut un sarbatorit de ....sarbatorit :), dar duminica am pornit cu totii spre unul dintre multele locuri pe care inca nu le-am vizitat: Pestera Dimbovicioara.





Privelistea de dimineata pe care am admirat-o de la fereastra din camera

 

Am pornit din zona Piriul Rece catre Pestera Dimbovicioara pe ruta Bran -Rucar -Pestera catre Masivul Piatra Craiului. Desi sambata a fost innourata, duminica a iesit soarele. Pe drum am facut mai multe popasuri, special pentru fotografii.




am evadat in natura

 




Drumul catre Pestera Dimbovicioarei este plin de serpentine unde veti intalni tot felul de comercianti de pui de ciobanesti, cas, carnati vanatoresti din mistret, caprioara sau urs, diverse sucuri de catina, brad

 


Adăugaţi o legendă

  



Drumul a fost prietenul nostru...

  




Oierii erau cu turmele lor pe camp, la pasunat ...ce priveliste idilica!

Muntii Piatra Craiului vazuti din departare...

La intrarea in cheile Pietrei Craiului, de acum aproape de pestera.
Am platit inainte de intrare in culoar o taxa de 4 Ron/ masina

Cand de o parte, cand de cealalta a drumului ingust, ne insotea raul Dimbovicioara

Stancile masive, de o inaltime ametitoare, sunt "locuite" chiar si in varf de brazi razleti
Aici te vei simti chiar mic si neinsemnat, dar vei fi uimit de frumusetea neasemuita a naturii

Luna octombrie a imbracat padurile in toata paleta de culori a toamnei: galben, aramiu, ruginiu, rosu aprins, iar din loc in loc verdele brazilor vesnici

Si am ajuns la pestera, prima pestera din viata mea! Un eveniment, nu? Cateva informatii geografice:
Pestera Dambovicioarei este situata in zona castica a culoarului Rucar - Bran. S-a format in calcarele de varsta jurasica ale Masivului Piatra Craiului, datorita actiunii apelor paraului Dambovicioarei, a carui vale se gaseste la cativa metri in aval. Este o pestera calda, cu 10 - 12 °C, cu o umiditate moderata si strabatuta de un usor curent de aer.

In bazinul hidrografic al Dambovicioarei se gasesc circa 50 de pesteri, cele mai importante fiind Dambovicioara, Pestera de la Gura Defileului, Pestera Labirintului etc. Dintre ele pestera Dambovicioara, este cea mai lunga si totodata cea mai reprezentativa.

Zona este de un pitoresc aparte, datorita micilor cascade si repezisuri de pe cursul Dambovicioarei:

La intrarea in pestera esti "preluat" de ghizii locali, niste pusti de 9-12 ani, care isi iau rolul foarte in serios si te conduc prin pestera, povestindu-ti in acelasi timp legende si aratandu-ti diverse stalagtite si stalagmite cu forme ciudate.




Ghizii locali :)

 

Pestera propriu-zisa este cunoscuta de inainte de 1579, cand localnicii o foloseau pe post de ascunzatoare impotriva cotropitorilor. Ulterior pestera a fost locul de reculegere al unui pustnic, ascunzatoarea a doi haiduci cunoscuti la acea vreme- Fulga si Budac (ultimii haiduci din tinut), si chiar ascunzisul unui urs.




Stalagtita sub forma de Sarpe ( nu este intamplatoare, se mai gaseste in muntii Ciucas, in forma mare - vezi prezentarea video "Un secret de gradul zero")

 



Berbecul

 


Prin pestera..

 
Exista o legenda care spune ca in perioada primului razboi mondial in pestera isi gasisera adapostul doi haiduci celebri Fulga si Budac, care asteptau intr-o nisa din interiorul pesterii ce ducea spre varful muntelui, si jefuiau oamenii bogati ce veneau sa viziteze pestera oferindu-le celor saraci. Haiducii erau foarte prietenosi cu localnicii, considerandu-se stapanii pesterii ei organizau nunti si petreceri cu lautari, haiducesti in sala mare a pesterii Dambovicioara. Ei totusi au fost tradati, si in urma luptei cu jandarmii, Budac a fost impuscat iar pe Fulga l-au arestat, si l-au trimis in inchisoare. Batranii isi aduc aminte cu drag cum doineau cu jale:

Frunza verde salba moale,
Ici in vale, mai de vale,

Se plimba Fulga calare,

De potera habar n-are

Cu caciula mocaneasca,

Cu sarica moiceneasca,

Nimenea sa nu-l cunoasca

Foaie verde iasomie,

Fulga pleaca-n haiducie,

Cu un fratior voinic,

De-al codrilor

Pe care-l cheama Budac

Si vine la toti de leac.

Fara frica de jandarmi,

Fara frica de guzgani.





Locul pe unde haiducii ieseau din pestera si jefuiau bogatasii

  
In zona pesterii Dimbovicioara se pare ca s-a dat faimoasa batalie de la Posada, prin anul 1330. In capat exista o zona restrictionata, practic o prelungire a pesterii mai stramta, se spune de vreo 370 metri. Eu cred ca este muult mai adanca. Dar ce este cel mai interesant, ATENTIE! se preconizeaza ca aceasta pestera are in jur de 15.000 ani vechime!!din timpul topirii gheţurilor ultimului Würm. (glaciatiunea Wurm)

Bineinteles ca in zona pesterii veti gasi comeciantii locului, care va vor imbia cu bunatati naturale: dulceata de nuci verzi, cas, branza in burduf, sucuri de catina si brad, slana fiarta cu usturoi... Nu-i asa ca va lasa gura apa?

Drumul pe care l-am ales la intoarcerea acasa a fost cel ce duce catre Pitesti. Insa inca eram intre muntii Pietrei Craiului, de a caror frumuseti nu ne mai saturam....