Calatoriile

Viata este o calatorie...in timp

Simbolurile...

sunt cheia intelegerii trecutului si viitorului

This is default featured slide 3 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.This theme is Bloggerized by Lasantha Bandara - Premiumbloggertemplates.com.

This is default featured slide 4 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.This theme is Bloggerized by Lasantha Bandara - Premiumbloggertemplates.com.

This is default featured slide 5 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.This theme is Bloggerized by Lasantha Bandara - Premiumbloggertemplates.com.

28 iul. 2011

Mancarea - ARMA impotriva populatiilor

" Oamenii infometati vor face orice pentru hrana, ceea ce inseamna ca cei care detin controlul asupra hranei, se vor folosi de aceasta spre propriul avantaj."

Revin de aceasta data cu un subiect care ar trebui sa ne preocupe pe fiecare dintre noi. MANCAREA noastra,  a tuturor oamenilor, care a ajuns sa fie folosita precum O ARMA (LETALA spun eu).

In anul 1974, Henry Kissinger sugera folosirea hranei ca arma pentru a induce reducerea numarului populatiei tinta, in cadrul unui raport secret de 200 de pagini intitulat: Studiu pentru Securitatea Nationala - Memorandumul  200 - Implicatiile cresterii numarului populatiei la Nivel Mondial pt Securitatea SUA si Interesele din strainatate. Tactica primara care urma sa fie aplicata conform acestui raport era aceea ca ajutorul aliementar  sa fie retinut pentru tarile in curs de dezvoltare, pana cand

15 iul. 2011

NOCIV precum SAREA in bucate

Mi-am amintit astazi de basmul "Sarea in bucate" pe care mi-l spunea bunica pe cand eram copil. Un basm frumos si plin de invataminte. Si desi in acel basm era vorba despre o exprimare metaforica a iubirii fata de parinte, eu astazi vreau sa ma refer literalmente la sarea noastra cea de toate zilele. Cea care ar trebui sa dea savoare mancarurilor noastre si care, slava Domnului, se regaseste din belsug in patria noastra.

Avem o multime de saline din care doresc sa enumar: salina Praid, Slanic Prahova, Tg Ocna, Ocna Dej, salina Turda, Ocna Sibiului etc. Din fiecare dintre acestea se extrage anual intre 80.000 tone si 300.000 tone.

Care este buba atunci? Produsul care ajunge la consumator! La tine si la mine in farfurie. In primul rand, pentru cei care nu stiu exista 2 mari probleme legata de sare:

28 iun. 2011

Povestea lucrurilor sau Consumerismul si efectele lui


23 iun. 2011

Dreptul la apa - dreptul la viata!!! Cum s-a ajuns sa ne cumparam apa




Cum s-a ajuns sa ne cumparam apa imbuteliata in sticle de plastic???
De fapt cum s-a ajuns ca un drept vital si gratuit sa ne fie vandut la preturi de mii de ori mai mari ecat ar trebui?

Cat de daunator este marketingul din spatele acetei inselaciuni? Va invit sa vizionati filmuletul de mai jos, care va va deschide ochii asupra realitatii din spatele marii gogosi numite MARKETING!




Iata realitatea din spatele....(pt intre articolul dati click pe aflati mai multe

21 iun. 2011

Slanic Prahova- destinatie de weekend


Scriu aceast articol special pentru a face cunoscuta o destinatie de weekend despre care multi dintre noi au auzit, insa putini se incumeta sa si mearga la Slanic Prahova, desi se afla la numai 1h-1h:30 min de Bucuresti. (putin peste 100 de km depinde ce drum alegeti)


Lacul Miresii 20 m adancime
Daca plecati la ora 7:00 din Bucuresti, veti ajunge la Slanic Prahova mai devreme de ora 9:00, chiar si luand in calcul opririle de pe drum (pentru cei pasionati de fotografie). Zic asta pentru ca traseul de iesire din Bucuresti spre Slanic este evident pe DN 1. Dupa ce se trece de Ploiesti (pe centura, nu intrati in oras), va recomand sa faceti dreapta spre Paulesti, asta deoarece

11 iun. 2011

Minunata lume din adancuri



Vizionati un clip de 1h (marca BBC), de o calitatea superioara, despre viata extraordinarelor creaturi din adancuri.


2 iun. 2011

Adevarul despre inchinarea la Fecioara


vitraliu de la Vatican
Vreau sa atrag atentia in acest articol asupra unui lucru foarte comun in vietile noastre. Atat de comun incat ne-am nascut si am fost invatati cu inchinarea la Fecioara Maria si pruncul, insa fara ca multi dintre noi sa isi puna vreodata intrebarea: de ce se doreste ca mama sa fie mijlocitoarea blanda a unui Iisus neinduplecat si aspru, la care putem mult mai usor ajunge cu rugile noastre indreptate catre ea. Si cat de mult are legatura aceasta inchinaciune cu fecioara Maria si cu Iisus?

Dupa cum am mai spus in alte articole, religiile de astazi nu mai sunt pure. Peste biserica (adica religia) lui Iisus s-a dorit cu inversunare sa fie amestecate paganisme si idolatrii astfel incat sa fie "stricata". Insa ca sa intelegeti mai bine despre ce vorbesc, trebuie sa ne intoacem in timp. Inainte de nasterea lui Iisus. Pe vremea Babilonului, cand a inceput totul legat de aceasta poveste......

Istoria mamei si copilului era foarte cunoscuta in Babilonul antic, dezvoltandu-se chiar intr-o inchinare instituita. Numele acesteia era

30 mai 2011

Al doilea tablou- O atingere de mana

26 mai 2011

Amintiri din Corfu - Insula Verde

Astazi mi-am reamintit de vacanta in Corfu din 2009. Acest paradis verde si-a lasat atat puternic amprenta asupra mea , incat atunci cand stau si savurez in gand amintirile, simt ca prin vis in nari mirosul Marii Ionice si in spatele "ecranului" ochilor mei se desfasoara imagini de vis: verdele intens al chiparosilor, trunchiurile intortocheate ale maslinilor salbatici , claritatea apei si albastrul ei cel mai pur din Laguna Albastra.

plaja din Acharavi
 Am sa incep prin a va face cunoscuta legenda insulei Corfu:  Poseidon, zeul marilor,  s-a indragostit de frumoasa nimfa Korkyra, fiica lui Asopus si a nimfei Metope si a rapit-o, asa cum procedau in general zeii. Korkyra a fost dusa intr-o insula fara nume, iar Poseidon a decis sa ii imprumute acestei insule numele iubitei sale. Copilul pe care l-au avut cei doi s-a numit Phaiax, la fel si locuitorii insulei.

Insula Corfu este, de altfel, prezenta in mod constant in mitologia greaca, de ea legandu-se numeroase legende. Se spune ca acesta este locul in care Hercule a iubit-o pe Naiada Melite, inainte de a-si incepe muncile. De asemenea, Corfu a fost refugiul argonautilor, iar in Odiseea lui Homer, Corfu este insula in care Ulise o intalneste pe Nausica, fiica regelui Alkinoos.


Informatiile principale pe care ar trebui sa le stiti sunt: 
- capitala este Kerkira (sau Corfu town),
- insula are 600 km patrati
- este de o diversitate deosebita in ceea ce priveste vegetatia: maslini salbatici (in jur de 3 milioane)  chiparosi, cactusi si ficusi uriasi, palmieri etc

Daca va intrebati de ce sunt atat de multi maslini pe insula, iata povestea: Incepand cu anul 1565, venetienii au inceput sa planteze maslini in insula Corfu, inlocuind culturile de vita de vie. Acestia le ofereau locuitorilor din Corfu cate o moneda de aur pentru plantarea unui maslin, astfel ca in scurt timp insula a ajuns la impresionantul numar de 2 milioane maslini. Curios este faptul ca venetienii nu foloseau uleiul de masline in alimentatie, ci pentru iluminatul cu lampi din Venetia.

Exista o puzderie de statiuni/ plaje dintre care doresc sa amintesc: Agios Gordis, Paleokastritsa, St. Giorgios, Gouvis, Acharavi, Kavos, Sidari, Pelekas etc Insa le puteti vedea pe toate in partea stanga, in cadrul hartii insulei, dand click pe aceasta pentru zoom.
Si fiindca m-a curpins melancolia, mai bine sa va povestesc cum a fost: am petrecut in Corfu o saptamana intreaga, in Acharavi (unde plaja are nisip fin si la fel si intrarea in mare este lina).
 

Excursia am achizitionat-o de la Europa Travel si ne-a costat pt 2 persoane cu demipensiune si transportul cu autocarul in jur de 1500 RON. Drumul cu autocarul dureaza in jur de 14-16 ore si este destul de obositor, se fac opriri din 3 in 3 ore pentru papa si alte necesitati. Insa atunci cand am ajuns sa traversam marea Ionica spre Corfu, chiar la rasaritul soarelui, am zis ca tot efortul si chinul a meritat! Era de vis. (traversarea a durat cred mai bine de o ora in care ne-am desfatat cu cafele) Vasul era urias (incapeau in el mai  multe tiruri).

traversand Marea Ionica, de la Igoumenitza catre Corfu

 Bani de cheltuiala va recomand sa aveti in jur de 500 euro de persoana, cu care veti putea face excursii optionale gen croaziere in jurul insulei sau catre insulele apropiate –Paxos& Antipaxos, Corfu Town, Laguna Albastra, Palatul lui Ahile etc
proprietarul hotelului Marie

Ne-am cazat la Hotelul Marie ***(- hotel tip vila, foarte frumos, dotat cu o piscina medie, si o gradina in care se lua masa, plina de lamai care iti atarnau deasupra capului si flori) unde am beneficiat de demipensiune. Am retinut numele proprietaresei: Lula, pe sotul dansei nu mai stiu cum il chema. Aveau o pisica birmaneza foarte botoasa :D

sa intind mana sa iau o lamaie?



in curtea hotelului Marie in ziua plecarii, singura zi cand a plouat

la piscina hotelului


Din cele 6 zile (pentru ca in a saptea am plecat inapoi catre casa):
- in prima zi cand am ajuns nu am facut nici o excursie, ci pur si simplu am stat la plaja pe plaja din Acharavi si ne-am balacit in marea de culoare turcoaz.
- in a 2-a si a 3-a zi am fost in croaziere cu vasul in jurul insulei si in Paxos si Antipaxos
- in a 4-a am inchiriat o masina si am descoperit insula pe cont propriu, ( am descoperit un loc unde se facea echitatie de genul cruise prin salbaticie, cu popas intr- padurice de maslini salbatici si intoarcere pe malul marii)
- a 5-a zi am petrecut-o vizitand Corfu Town si Palatul lui Ahile,
- a 6-a zi, si ultima, am dedicat-o serii grecesti


Excursiile optionale costau 35 de euro de persoana, pret in care intra de ex croaziera, tranportul cu autocarul pana in port, si un sandwich la bord. Pe vas, depinde cat de repede te urcai la bord, erau la prova chaiselonguri unde te puteai bronza, insa se putea sta foarte bine si pe prosopul intins. La pupa era scaune de ratan in aer liber. Peisajele erau superbe. O data pe zi opream undeva sa facem baie (in larg, pentru ca vasul era mare si nu putea sa traga la tarm oriunde), si se mai faceau opriri de 1 ora prin insule pentru shopping si pentru a putea manca la un restaurant preparate specifice, printre care si homari: yum!Va las in compania catorva fotografii:


vasul nostru ancorat intr-o insula





In ziua cand am inchiriat masina (pt in jur de 20-30 de euro), am fost la plaja in Paleokastritsa. Aici apa este foarte clara si mai putin albastra -clara precum apa de baut ma refer, atfel incat vedeam pestii cum innotau pe langa noi. In apa este pietris si nu nisip, si  de fapt aici este un fel de golf unde circulaa curentii reci de apa, prin urmare apa era un pic mai rece decat la Acharavi. La o terasa aproape de plaja am mancat cel mai bun desert natural: iaurt cu miere si nuci (Doamne ce iaurt bun!!!)


Tot in aceeasi zi am calarit cu totii pe un traseu de doua ore, cu popas intr-o mica padurice de maslini salbatici. Costa 15 euro de persoana. O parte a traseului o faceam pe malul marii, unde ne astepta un fotograf. O fotografie costa 7 euro (asta daca iti placea, nu erai obligat sa cumperi)

caii odihnindu-se la popas
 
In ziua cand am ales excursia in capitala insulei, nu am mai facut croaziera, ci am mers cu autocarul. Am facut oprire prin centrul orasului pentru shopping, am vizitat palatul lui Ahile si am fost la restaurantul Golden Fox de unde se poate vedea TOATA marea.  
 
prin Corfu town

la Bella Vista- Golden Fox


clopotnita de la Pontikonisi- Insula Soarecelui


Ahile invingator



Ultima seara am dedicat-o serii grecesti, care a fost un spectacol traditional cultural insa organizarea la mese a lasat de dorit. Insa spectacolul a fot frumos: dnsuri populare grecesti, muzica live la instrumente traditionale: lauta etc


Tot ce imi doresc este ca macar  10% din fericirea pe care am simtit-o atunci sa fi reusit sa transpun in acest aticol. Si tot ce va doresc si voua este sa ajungeti sa va bucurati si voi de acest colt de rai.

Kalispera!

24 mai 2011

Primul meu tablou - Drumul spre destinatie

Acesta este primul meu tablou peisaj. Imi doream de ceva vreme sa ma apuc de pictat, asa..ca un hobby.
Imi ramasese in minte de anul trecut drumul catre pestera Dimbovicioara. Et voila! Astept pareri si critici constructive (fara sa incercati sa-mi taiati aripile va rog, fiti blanzi) ;)